Calatorie la Damasc

Se-ntampla nu de mult,cateva luni in urma ,sa plec la Damasc.Cum am vazut eu Damascul?Ca in visul meu.Eram indragostita de o multime de imagini trimise de prietenii mei de acolo.E un oras impresionant.
Inca de la aterizarea in aeroport,parca ai fi intr-o alta lume.Era prima mea iesire intr-o tara musulmana.Orasul strabatut de bulevarde mari ,poseda spre periferie stradute inguste strajuite de cladiri vechi.Se remarca arhitectura specific araba ,migaloasa,cu mozaicuri si diferite lucraturi manuale.
Damascul vechi mi-a placut extrem de mult .Aici se simte spiritul islamului extrem de accentuat.Colindand pe stadutele inguste,nu puteam sa-mi iau privirea de la fiecare locusor in parte.As fi vrut sa-mi ramana foarte bine intiparite in minte.In Damascul vechi am avut minunata ocazie sa vad moscheia Ummayad.Impresionant.Pentru prima oara am pasit intr-o moscheie atunci.Prietenul care ma insotea mi-a explicat despre moscheie.Intrarea se face printr-o poarta uriasa unde,ca-n orica moscheie trebuie sa-ti lasi incaltarile.Eram extrem de uimita.Mi s-a spus ca trebuie sa am capul acoperit si de aceea,pentru turisti exista la poarta un chiosc,unde ,pentru o suma simbolica iti lasi papucii si ti se da un vesmant specific.Moscheia impresioneaza prin curtea ei interioara extrem de larga placata cu marmura alba ,lucioasa.
Ce este de remarcat ?in nauntrul moscheii se afla o biserica crestina ce adaposteste capul Sf.Ioan Botezatorul.Aici se inchina atat musulmanii cat si crestinii,dat fiind ca biserica e amplasata in sala de rugaciuni.Ar fi multe de spus despre moscheie ,caci are o istorie extraordinara,dar am vorbit in alt mesaj blog despre ea..si voi reveni si cu varianta in limba romana.
Damascul adaposteste un intreg mozaic de oameni si religii.Remarcabil e ca toti traiesc in fratie si respect.
Prietenii mei mi-au povestit ca ,de Ramadan,desi postesc numai musulmanii ,ceilalti respecta acest lucru si nu mananca sau beau apa pe strada.Prieteniile aici ,nu tin cont de religie.Si poti vedea musulmani intrand in bisericile crestine,si crestini mergand la moscheie.
Din toate locurile pe care le-am vizitat,Damascul mi-a ramas cel mai mult in suflet.Si chiar daca sunt departe sufletul meu va trai la Damasc...
Mi-e dor de strazile lui inguste si de toti prietenii mei de acolo.De sandwich-ul gustos si iaurtul servit aproape de Ummayad in Damascul vechi.De sirurile de magazinase cu suveniruri de la care nu-ti puteai lua ochii si in general,de simplitatea locuitorilor.
In drum spre aeroport am intrat intr-un local unde se putea fuma narghilea si servi ceai sau cafea..etc.Nu mica mi-a fost mirarea sa vad aici femei foarte frumoase si elegante fumand narghilea.M-am despartit de Damasc greu,mi-as fi dorit sa mai raman.Dar sper sa revin acolo.
Si acum multi dintre cei care i-am cunoscut si nu stiau engleza ,zambesc ,amintindu-si cum vorbeam fiecare ..pe limba lui.